Dorință

Povestea m-a prins repede la „Dorință”, are câteva momente foarte bune.

Are și momente bune și momente mai slabe; merită încercat dacă îți place genul.

Chiar merită o șansă; mai ales prin atmosferă și ritm.

Primele minute promit mai mult decât oferă apoi; nu cred că l-aș revedea.

Mi s-a părut decent la „Dorință”, are suficiente plusuri cât să continui.

Are ceva care te ține acolo la „Dorință”, mi-a plăcut mai ales felul în care curge povestea.

E genul de titlu pe care îl vezi fără să simți timpul la „Dorință”, aș mai reveni la el cândva.

Povestea m-a prins repede la „Dorință”, se vede că s-a lucrat la atmosferă.