Sirenele: Secretul medalionului

Pentru mine a funcționat foarte bine la „Sirenele: Secretul medalionului”, nu mă așteptam să-mi placă atât.

L-am urmărit cu plăcere până la capăt; nu mă așteptam să-mi placă atât.

Ideea e bună, execuția mai puțin; nu cred că l-aș revedea.

Nu e rău deloc, doar că mă așteptam la ceva mai mult la „Sirenele: Secretul medalionului”, are suficiente plusuri cât să continui.

Are ceva care te ține acolo; și nu mi s-a părut că trage inutil de timp.

Are ceva care te ține acolo la „Sirenele: Secretul medalionului”, mai ales prin atmosferă și ritm.

Aș fi vrut să fie mai bine legat; m-a pierdut pe parcurs.

Are ceva care te ține acolo; se vede că s-a lucrat la atmosferă.

Merge văzut, fără așteptări prea mari; nu regret că l-am văzut.

Pentru mine a funcționat foarte bine; merge bine dacă îți place genul.

Merge văzut, fără așteptări prea mari; personajele sunt ok, dar nu toate mi-au rămas în minte.

E genul de titlu pe care îl vezi fără să simți timpul; merge bine dacă îți place genul.

Am înțeles de ce place unora, dar nu e chiar pentru toată lumea la „Sirenele: Secretul medalionului”, are suficiente plusuri cât să continui.

Mi s-a părut decent la „Sirenele: Secretul medalionului”, nu regret că l-am văzut.

Mia plăcut atmosfera; chiar dacă are mici minusuri.

Ritmul mi s-a părut bun; aș mai reveni la el cândva.

Mi s-a părut bine făcut; are suficiente lucruri bune cât să-l recomand.